Reguli neobișnuite pe care trebuie să le știi înainte să vizitezi aceste țări din Europa

Într-o anumită situație, poți pleca din magazin fără să achiți ce ai luat

Înapoi la educație|OUG care șterge ani de eforturi pentru drepturile elevilor

La finalul lui 2016 a fost lansată o ordonață de urgență sub pretextul îmbunătățirii educației din România și al alinierii la realitatea cotidiană. Paradoxal, proiectul limita dreptul elevilor de a participa la luarea deciziilor. Așa că organizațiile pentru elevi și studenți au pornit lupta pentru modificarea acestei legi. De ce e importantă bătălia?

Istoria drepturilor elevilor din România arată că în momentul în care aceștia nu își protejează atent drepturile pe care le-au câștigat și nu sunt sprijiniți în acest demers vor fi destui care să încerce eliminarea lor.

Până în 2011, elevii aveau drept de vot în Consiliile de Administrație ale liceelor (art. 145 din fosta lege). Prin legea educației naționale a fost eliminat și după multe ”bătălii” mai mici, a fost recâștigat în 2015.

La un an și ceva după, iată că dreptul a fost din nou eliminat — de data aceasta doar pentru elevii din învățământul profesional și tehnic.

Cred că ilustrează una dintre cele mai mari probleme de la noi — că elevii sunt nevoiți să lupte retroactiv pentru a-și păstra drepturi care ar fi trebuit să fie considerate elementare de mult timp. Nu avem cum să ne așteptăm la construcții durabile dacă suntem nevoiți să fim tot timpul atenți să protejăm cele mai de bază drepturi.

Ține, până la urmă, de mentalitate (una anacronică, din nefericire), de refuzul nejustificat de a considera elevul cu adevărat partener în educație, de a recunoaște că are competența să ia parte la deciziile care îl afectează în primul rând pe el, ca beneficiar direct al întregului sistem.

De la elev la student

La elevi, situația pornește de la catastrofal.

Cultura dialogului în unitățile de învățământ din România lipsește în mare parte. Consiliile elevilor sunt văzute în multe școli ca anexe subordonate ale școlii care trebuie să le promoveze politica de imagine sau activitățile pe care și le propun în mod obligatoriu. Cumva ca oglinzi ale structurilor de partid din regimul comunist.

Elevii reprezentanți în consiliile de administrație sunt considerați în foarte multe cazuri doar tolerați, pentru că legea spune că trebuie să fie acolo, dar nu sunt văzuți de fapt ca membri cu drepturi egale.

În continuare multe școli fie influențează alegerile elevilor, fie nu invită reprezentantul elevilor în consiliul de administrație sau celelalte comisii (sau îl dau afară din sală la deciziile importante) — ambele ilegale, de altfel.

Cel mai bun exemplu este din perioada 2011-2015, când elevii erau observatori, directorul având obligația să îi cheme la ședințe când se discutau aspecte ce țin de elevi. Un studiu intern al Consiliului Național al Elevilor din acea perioadă a arătat că majoritatea liceelor n-au chemat vreodată reprezentantul elevilor.

La studenți e oarecum mai bine. Probabil pentru că studenții sunt mai independenți, mai vocali și să nu uităm că au și drept de vot.

Studenții au o pondere de 25% în structurile decizionale și asociațiile sunt mult mai puțin influențate de universități (nu în toate cazurile însă). Totuși, deziderate sunt și aici, precum în cazul alegerii rectorului (până în 2011 rectorul era ales de Senat în care erau 25% studenti; acum, rectorul e ales de mediul academic împreună cu studentii reprezentanti, deci cota studentilor în luarea deciziei e mai mică).

Față de elevi, cel puțin studenții participă la luarea deciziei, în mod obligatoriu. Impactul propunerilor lor, în schimb, ține de politica de consultare și dialog a fiecărei universități.

La nivel național pare că s-a acceptat ideea că studenții trebuie consultați și că opinia lor e relevantă, dar la nivel județean/local, mai avem foarte mult de muncit.

Cum am ajuns așa?

Totul ține de fundamentele de la care pornim.

Până în momentul în care nu se va înțelege că și elevul/studentul poate emite opinii valoroase pentru întreaga școală/facultate și că competența profesională nu trebuie echivalată cu competența de a lua cele mai bune decizii în toate situațiile (și deci orice opinie contrară a elevului/a studentului e o ofensă), va fi greu să se producă o schimbare de substanță.

Plus că problema începe de jos, adică din preuniversitar. După ce ani de-a rândul a fost doar simulată consultarea, e mai dificil ca apoi, în învățământul superior (unde sunt și mai multe așteptări) să îți poți exprima opinia coerent, argumentat și să cunoști tehnici de advocacy.

Ca președinte al Consiliului Național al Elevilor am întâlnit decidenți politici care ne-au susținut fiindcă credeau în valorile noastre (sincer poate mai mulți decât mă așteptam), dar și decidenți care mimau susținerea doar pentru capital politic sau cei care vedeau în orice schimbare a statu-quoului ceva de temut.

Interesant este că discuțiile cu un politician mergeau mai bine decât cu un director de școală (că o făceau pentru imagine sau nu, cert este că se arătau mai deschiși).

Nu sunt multe școli în România care își asumă valori și viziuni de secol 21, unde elevul este cu adevărat partener. Place, Kleeman, Towler și mulți alții au vorbit de implicarea elevilor în luarea deciziilor și au subliniat importanța ei — cât de bine se aude asta în România?

În prezent, formula de OUG în care elevii primesc înapoi dreptul de vot în Consiliile de Administrație ale liceelor este dezbătută în Senat.

sursa: http://www.digi24.ro/opinii/inapoi-la-educatieoug-care-sterge-ani-de-eforturi-pentru-drepturile-elevilor-684350

 

Cititul în genom

Cu toții auzim despre descoperiri în domeniul geneticii medicale, despre anumite variante genetice care cresc riscul apariției unei maladii. Genomica medicală avansează în ritm foarte alert.

Dar ce înseamnă de fapt când o variantă genetică este asociată cu o afecțiune, este aceasta o sentință sigură? Sau orice astfel de asociere trebuie intepretată cu precauție și în contextul complexității genomice a fiecărei persoane?

Este de notorietate faptul că Angelina Jolie a decis să treacă printr-o dublă mastectomie, urmată de îndepărtarea ambelor ovare, pentru a-și reduce semnificativ riscul de cancer din cauza faptului că în genomul ei este prezentă o anume variantă genetică care predispune la cancer mamar (în gena BRCA1).

Trebuie spus că doar o mică proporție din cazurile de cancer mamar (5%) se datorează acestei variante genetice. Totuși, în cazul femeilor care o au, riscul este foarte mare, între 60-90% (din 100 de femei între 60-90 vor avea la un moment dat în viață cancer mamar). În cazul Angelinei Jolie, pentru care riscul fusese evaluat la 87%, luând în calcul și istoricul afecțiunilor în famile, această decizie a fost făcută după consultarea unor specialiști în domeniu, un lucru obligatoriu atunci când vorbim de afecțiuni complexe și de risc genetic.

Există astfel și femei cu această variantă genetică (10-40%) care nu vor căpăta maladia. Genomul uman este extraordinar de complex, conținând 20 de mii de gene care la rândul lor conțin nenumărate nucleotide care pot să fie modificate: o mutație generând astfel o nouă variantă genetică. De aceea, deși această mutație în gena BRCA1 are efecte potențial devastatoare, datorită faptului că fiecare persoana este unică din punct de vedere genetic, este posibil că o altă variantă genetică apărută în genom să anuleze efectele nocive ale unei astfel de mutații.

Astfel, orice asociere genetică trebuie interpretată întotdeauna în contextul complexității întregului genom. În sprijinul acestei idei, un studiu recent pe mai mult de 60 de mii de genomuri umane a arătat că anumite variante genetice care până de curând fuseseră asociate cu un un risc crescut de diferite afecțiuni, se găsesc de fapt și în oameni care nu prezintă nici un semn de afecțiune. Aceste discrepanțe survin din faptul că până de curând, era foarte greu să avem acces la genomuri complete de la mulți oameni, chiar și de la subiecți sănătoși. Astfel, dacă o variantă genetică apărea frecvent într-o familie în cadrul căreia era foarte prezenta o anumită afecțiune, această variantă era asociată cu acea afecțiune.

În realitate însă, cu foarte puține excepții, nicio variantă genetică nu aduce cu sine o sentință implacabilă pentru o anume patologie.

De exemplu, un alt studiu a găsit anumite variante genetice, care până de curând erau asociate cu anumite afecțiuni cardiace și din cauza cărora oamenii respectivi primeau sfatul medical de a implanta un dispozitiv de tip pacemaker. De fapt, din 60 de variante genetice asociate inițial cu această maladie, 40 se pare că nu contribuiau la un risc crescut.

Importanța înțelegerii corecte a riscului genetic nu poate fi subestimată, pentru că în viitor companiile de asigurări medicale vor lua probabil în considerare astfel de informații înainte să decidă prețul unei asigurări de sănătate.

În aceasta nouă eră genomică, este vital să înțelegem conceptul de risc genetic în contextul complexității genetice umane, adică a faptului că fiecare om are un fond genetic diferit. Genomica medicală, adică diagnosticul și tratamentul diferențiat în functie de fondul genetic al fiecărei persoane are potențialul de a deschide o fereastră către viitor și de a ne îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.

Însă trebuie să fim conștienți că: 1. Deși în ultimii 20 de ani s-au făcut pași uluitori în această direcție, suntem mai degrabă la începutul cunoașterii și înțelegerii genomului uman și 2. Genetica umană este complicată și deseori greu accesibilă publicului larg, cel care de altfel trebuie să fie beneficiarul direct ale acestor noi rezultate știintifice. Este deci esențial ca numai specialiști cu integritate să interpreteze aceste descoperiri și să redea relevanța lor pentru tot omul, într-o manieră cât se poate de clară.

sursa: http://www.digi24.ro/opinii/cititul-in-genom-681569

NOMINALIZĂRILE LA ZMEURA DE AUR 2017! CARE SUNT CELE MAI PROASTE FILME

Cea de-a 37-a ediţie a galei de premiere a celor mai proaste filme are loc pe 25 februarie și vine la pachet cu vești destul de nasoale pentru actori destul de mari.

Evenimentul care se desfășoară cu o zi înaintea Oscarurilor îi pune într-o lumină mai puțin plăcută anul acesta pe Ben Affleck, Gerard Butler, Robert de Niro, Ben Stiller, Julia Roberts, Naomi Watts și Megan Fox.

Cele mai multe nominalizări pentru diverse categorii ale galei le-au primit Zoolander No. 2 și Batman v Superman: Dawn of Justice, iar lista completă arată cam așa:

Cel mai prost film

Batman v Superman: Dawn of Justice
Dirty Grandpa
Gods of Egypt
Hillary’s America: The Secret History of the Democratic Party
Independence Day: Resurgence
Zoolander No. 2

Cel mai prost regizor

Dinesh D’Souza and Bruce Schooley / Hillary’s America: The Secret History of the Democratic Party
Roland Emmerich / Independence Day: Resurgence
Tyler Perry / BOO! A Medea Halloween
Alex Proyas / Gods of Egypt
Zack Snyder / Batman v Superman: Dawn of Justice
Ben Stiller / Zoolander No. 2

Cea mai proastă actriţă

Megan Fox / Teenage Mutant Ninja Turtles: Out of the Shadows
Tyler Perry / BOO! A Medea Halloween
Julia Roberts / Mother’s Day
Becky Turner [as Hillary Clinton] Hillary’s America: The Secret History of the Democratic Party
Naomi Watts / Divergent Series: Allegiant & Shut-In
Shailene Woodley / Divergent Series: Allegiant

Cel mai prost actor

Ben Affleck / Batman v Superman: Dawn of Justice
Gerard Butler / Gods of Egypt & London Has Fallen
Henry Cavill / Batman v Superman: Dawn of Justice
Robert de Niro / Dirty Grandpa
Dinesh D’Souza [as Himself] Hillary’s America: The Secret History of the Democratic Party
Ben Stiller / Zoolander No. 2

Cea mai proastă actriţă în rol secundar

Julianne Hough / Dirty Grandpa
Kate Hudson / Mother’s Day
Aubrey Plaza / Dirty Grandpa
Jane Seymour / Fifty Shades of Black
Sela Ward / Independence Day: Resurgence
Kristen Wiig / Zoolander No. 2

Cel mai prost actor în rol secundar

Nicolas Cage / Snowden
Johnny Depp / Alice Through the Looking Glass
Will Ferrell / Zoolander No. 2
Jesse Eisenberg / Batman v Superman: Dawn of Justice
Jared Leto / Suicide Squad
Owen Wilson / Zoolander No. 2

Cel mai prost scenariu

Batman v Superman: Dawn of Justice
Dirty Grandpa
Gods of Egypt
Hillary’s America: The Secret History of the Democratic Party
Independence Day: Resurgence
Suicide Squad

Cel mai prost prequel, remake, ripoff sau sequel

Alice Through the Looking Glass
Batman v Superman: Dawn of Justice: Dawn of Justice
Fifty Shades of Black
Independence Day: Resurgence
Teenage Mutant Ninja Turtles: Out of the Shadows
Zoolander No. 2

sursa: http://www.profm.ro/stiri/nominalizarile-la-zmeura-de-aur-2017-care-sunt-cele-mai-proaste-filme-27419